Probabil ai văzut deja cel puțin un coleg plecat cu Erasmus care, după trei săptămâni în Spania, pune story-uri cu „mi segunda casa” și pare că are prieteni din 14 țări.
Dincolo de poze, city break-uri improvizate și inevitabila poză cu steagul Erasmus, mobilitatea chiar poate fi una dintre cele mai interesante experiențe pe care le poți avea în facultate.
Și nu, nu trebuie să fii studentul cu 10 pe linie, să vorbești cinci limbi sau să știi deja ce vrei să faci cu viața ta.
1. Bun, dar ce este de fapt o mobilitate Erasmus?
Pe scurt, Erasmus+ îți permite să petreci o perioadă din facultate într-o altă țară, fie studiind la o universitate parteneră, fie făcând un stagiu de practică.
Pentru mobilitățile clasice de studiu, perioada poate fi între 2 și 12 luni, iar programul include și variante mai scurte, de 5–30 de zile, combinate cu o componentă virtuală. În total, poți beneficia de până la 12 luni de mobilitate în cadrul aceluiași ciclu de studii.
Dacă vrei să vezi exact cine poate participa, cât poate dura mobilitatea și ce presupune, găsești toate informațiile pe pagina oficială Erasmus+ despre studiile în străinătate: Studii în străinătate – Erasmus+
Iar dacă te interesează mai degrabă experiența profesională, există separat și informații despre stagiile Erasmus+: Stagii în străinătate pentru studenți – Erasmus+
Cu alte cuvinte, Erasmus nu înseamnă obligatoriu să dispari un an de zile și să te întorci acasă vorbind jumătate română, jumătate italiană.
2. Și chiar merită?
Studenții par să spună destul de clar că da.
Într-un raport realizat de Universitatea din București pentru mobilitățile academice din anul universitar 2024–2025, 9 din 10 respondenți au spus că ar recomanda experiența altor studenți, iar 7 din 10 și-ar dori să participe din nou la o mobilitate.
Și partea interesantă este ce spun că au câștigat din ea:
- 80,1% au menționat mai multă încredere în sine și dezvoltarea abilităților personale;
- 78,7% – o mai bună înțelegere a țării gazdă și dezvoltarea competențelor interculturale;
- 69,9% – mai multe cunoștințe în domeniul lor;
- 69,1% – competențe lingvistice mai bune.
Practic, pe lângă facultate, înveți și cursul intensiv de „cum rezolv singur o problemă într-o țară în care nu cunosc pe nimeni”.
Nu apare în Learning Agreement, dar se pune.
3. Da, primești și bani
Erasmus+ oferă un grant care contribuie la costurile perioadei petrecute în străinătate.
Important este cuvântul „contribuie”.
Nu este neapărat o promisiune că vei putea finanța din bursă chiria, mâncarea, trei city break-uri și cafeaua de specialitate de dimineață.
Pentru studenții care pleacă din România în mobilități de lungă durată în 2026, grantul pentru studiu este stabilit în funcție de țara de destinație. Pentru majoritatea destinațiilor europene participante la program, acesta este de 606 sau 674 de euro/lună, iar pentru anumite țări terțe poate ajunge la 700 de euro/lună. Pentru stagiile de practică eligibile se pot adăuga 150 de euro/lună, iar participanții cu oportunități reduse pot primi încă 250 de euro/lună.
Sumele și condițiile se pot modifica de la un apel la altul, așa că înainte să-ți construiești bugetul de Barcelona în Excel, verifică informațiile actuale.
Pentru România, documentele și apelurile actualizate se găsesc pe site-ul oficial Erasmus+ România: Documente pentru candidatură – Erasmus+ România
4. Cum aplici fără să te pierzi printre PDF-uri?
Prima veste bună: nu există un formular european gigantic la care trebuie să aplici singur pentru o mobilitate de studiu.
Primul pas este biroul Erasmus+ sau departamentul de relații internaționale al universității tale. Instituția ta organizează selecția și publică locurile disponibile, universitățile partenere, criteriile și deadline-urile.
Procesul arată, în general, cam așa:
Vezi ce mobilități sunt disponibile.
Nu fiecare facultate are acord cu fiecare universitate din Europa, deci verifică lista de parteneriate pentru domeniul tău.
Te înscrii la selecția organizată de facultate sau universitate.
Dosarul diferă de la o instituție la alta, dar poate include CV, scrisoare de motivație, situație școlară, dovada nivelului de limbă sau un interviu.
- Ești selectat și nominalizat la universitatea gazdă.
Îți alegi cursurile și completezi Learning Agreement-ul.
Aici stabilești ce vei studia în străinătate și cum vor fi recunoscute materiile la întoarcere.
- Semnezi documentele necesare, îți cauți cazare și începe adevărata aventură: să explici familiei pentru a șaptea oară unde este exact orașul în care pleci.
Pentru o imagine de ansamblu asupra programului și oportunităților disponibile, poți consulta și site-ul Erasmus+: Oportunități Erasmus+
5. Și cu materiile ce se întâmplă?
Una dintre cele mai mari frici este clasicul:
„Bine, plec, mă distrez, mă întorc și repet anul?”
În mod normal, nu.
Înainte de plecare se stabilește un Learning Agreement, aprobat de student, universitatea de origine și instituția gazdă. Documentul stabilește programul pe care îl vei urma în străinătate și modul în care activitățile finalizate vor fi recunoscute la întoarcere.
Mai multe informații despre document găsești chiar pe pagina oficială Erasmus+: Learning Agreement – Erasmus+
Asta nu înseamnă că procesul este întotdeauna lipsit de aventuri birocratice, motiv pentru care merită să discuți cu responsabilul Erasmus înainte să alegi materiile doar pentru că una se numește European Wine Culture.
6. Partea pe care pozele de pe Instagram nu prea o arată
Erasmus poate fi foarte mișto și, în același timp, să vină cu probleme.
În studiul Universității din București, 43,4% dintre respondenți au spus că au întâmpinat anumite dificultăți. Printre cele mai frecvente s-au numărat informațiile neclare, găsirea cazării și problemele financiare.
Iar problema nu este doar românească. Un raport amplu al Erasmus Student Network indică tot finanțarea insuficientă, cazarea și recunoașterea studiilor printre principalele dificultăți ale studenților aflați în mobilitate. Potrivit cercetării, costurile lunare ale studenților au fost, în medie, cu aproximativ 322 de euro peste valoarea grantului Erasmus+.
Deci înainte să pleci:
verifică prețurile reale ale chiriilor, citește bine condițiile universității gazdă, întreabă foști participanți și fă-ți un buget cu puțin spațiu pentru neprevăzut.
Viitorul tu, care încearcă să plătească o garanție pentru apartament în prima săptămână, îți va mulțumi.
7. Și dacă tot pleci în Erasmus, ia-ți și ISIC-ul cu tine
Un avantaj destul de important al legitimației ISIC este chiar „I”-ul din nume: International Student Identity Card.
Legitimația ISIC nu este limitată la țara în care ai obținut-o. Asta înseamnă că, dacă ai un ISIC emis în România și pleci cu Erasmus în altă țară, îl poți folosi și acolo, în rețeaua internațională ISIC, pentru ofertele și beneficiile disponibile local, indiferent de țara în care a fost emisă legitimația și conform condițiilor fiecărui partener.
ISIC este o legitimație de student recunoscută internațional și oferă acces la reduceri și servicii pentru studenți atât acasă, cât și în străinătate. Rețeaua ISIC permite utilizarea statutului de student în peste 130 de țări.
Deci legitimația făcută în România nu rămâne „acasă” când tu pleci în Erasmus.
Poți verifica beneficiile disponibile în destinația ta pe site-ul internațional ISIC: Descoperă ISIC internațional
S-ar putea ca reducerea la muzeul, transportul, restaurantul sau activitatea pe care voiai oricum să le încerci să-ți prindă destul de bine când bugetul Erasmus începe să arate mai puțin Erasmus și mai mult „mai sunt 11 zile până intră banii”.
Până la urmă, de ce să pleci?
Pentru că un semestru în altă țară nu înseamnă doar să vezi cum se face facultatea în altă parte.
Înseamnă să înveți să te descurci singur, să vorbești o limbă străină chiar și atunci când nu-ți găsești cuvintele, să cunoști oameni pe care altfel probabil nu i-ai fi întâlnit niciodată și să descoperi că unele lucruri pe care le considerai „normale” sunt, de fapt, doar felul în care se fac lucrurile acasă.
Poate te întorci cu prieteni noi, cu idei pentru carieră, cu o limbă străină mai bună sau pur și simplu cu mai multă încredere că te poți descurca oriunde.
Și, bineînțeles, cu aproximativ 4.000 de poze pe care n-o să le sortezi niciodată.
Dacă ideea te tentează, primul lucru pe care îl poți face este foarte simplu: intră pe site-ul universității tale, caută secțiunea Erasmus+ / Relații Internaționale și vezi ce apeluri sunt deschise.
S-ar putea ca semestrul despre care o să povestești cel mai mult din facultate să nu aibă loc la facultatea ta.
Datele despre experiența studenților prezentate în acest articol au ca sursă raportul Universității din București privind evaluarea mobilităților academice din anul universitar 2024–2025 care poate fi citit în întregime aici.
