Te așezi să înveți. Deschizi cursul. Îți amintești că trebuie să răspunzi la un mesaj. Intri pe WhatsApp. Apoi verifici Instagram, pentru că ai primit o notificare. Dai peste un Reel amuzant, îl trimiți unui prieten și, cumva, ajungi pe TikTok.
Douăzeci de minute mai târziu, știi ce a mâncat o pisică din Japonia, ce s-a întâmplat la un concert în 2014 și care sunt cele mai frumoase cafenele din Copenhaga.
Cursul tău? Este încă deschis undeva într-un tab.
Dacă scenariul ți se pare familiar, bine ai venit în clubul oamenilor care încearcă să fie productivi într-o lume în care absolut orice aplicație vrea cinci minute din atenția lor.
Hai să vorbim despre attention span, multitasking, oboseală digitală și despre cum poți să-ți recuperezi puțin concentrarea. Fără să-ți arunci telefonul pe geam.
1. Ai intrat să verifici ora și ai ieșit după 40 de minute
Știi momentul acela când deblochezi telefonul pentru un lucru foarte specific și, după câteva minute, nu-ți mai amintești de ce l-ai luat în mână?
Telefonul a devenit un fel de portal. Intri să vezi cât e ceasul și ieși cu o rețetă de paste, trei meme-uri salvate și o dorință inexplicabilă de a merge în Japonia.
Problema nu este că îți place să stai pe telefon, ci că fiecare întrerupere îți schimbă direcția atenției.
Când încerci să înveți, creierul tău trebuie să urmărească informații, să le conecteze și să le rețină. Dacă îl întrerupi constant, trebuie să reia procesul.
Ce poți încerca: Înainte să deblochezi telefonul, întreabă-te ce vrei să faci. Pare un gest banal, dar te poate ajuta să observi când o acțiune de zece secunde se transformă într-o sesiune de scrolling.
2. Notificările: „Nu vreau să te deranjez, dar...”
O notificare de la Instagram. Un mesaj pe grupul de facultate. Un e-mail. Încă un mesaj pe grupul de facultate. Cineva întreabă dacă mâine avem seminar.
Spoiler: răspunsul era deja în mesajul fixat.
Notificările îți fragmentează atenția chiar și atunci când nu răspunzi la ele. Un sunet, o vibrație sau un ecran care se aprinde pot fi suficiente ca să-ți întrerupă concentrarea.
Cercetările privind utilizarea smartphone-urilor arată că notificările pot afecta performanța la sarcini care necesită atenție, inclusiv atunci când telefonul nu este folosit efectiv.
Ce poți încerca: Activează modul Do Not Disturb când înveți și păstrează notificările importante. Nu trebuie să dispari de pe internet, ci doar să nu fii disponibil pentru absolut fiecare aplicație în fiecare secundă.
Iar dacă pui telefonul puțin mai departe de tine, ai eliminat și tentația acelui „doar verific ceva rapid”.
3. Multitasking: faci cinci lucruri simultan și termini jumătate din unul
În teorie, multitasking-ul sună extraordinar.
Înveți pentru examen, răspunzi la mesaje, asculți un podcast, cauți un internship și îți faci wishlist-ul pentru următoarea comandă online.
În practică, tocmai ai citit același paragraf de patru ori și nu ai reținut nimic.
Pentru activitățile care necesită concentrare, creierul nu procesează eficient toate aceste lucruri în același timp. De multe ori, trece rapid de la o sarcină la alta.
Fenomenul se numește task switching, iar fiecare schimbare poate veni cu un cost în timp și efort mental.
O meta-analiză publicată în 2023 în Educational Psychology Review, care a inclus 43 de studii, a identificat o asociere între multitasking-ul media frecvent și performanțe mai slabe la anumite funcții cognitive, precum memoria de lucru și controlul impulsurilor.
Asta nu înseamnă că dacă asculți muzică în timp ce înveți ai pierdut automat orice șansă la sesiune. Dar dacă verifici TikTok după fiecare două propoziții, probabil nu-ți faci viața mai ușoară.
Ce poți încerca: Încearcă să lucrezi la un singur lucru timp de 20–25 de minute. Fără mesaje, fără Instagram și fără „stai că mi-am amintit ceva”.
4. TikTok și misterul celor cinci minute care devin două ore
„Mai văd trei videoclipuri și mă apuc.”
Probabil una dintre cele mai mari minciuni pe care ni le spunem zilnic.
TikTok, Instagram Reels și YouTube Shorts ne oferă conținut scurt, rapid și foarte variat. În câteva minute poți vedea un tutorial de machiaj, un clip despre istorie, un câine care dansează și un student care explică materia pentru examen.
Trecerea constantă de la un stimul la altul poate face ca o activitate mai lentă, precum cititul unui curs, să pară mult mai puțin atrăgătoare.
Cercetările recente au identificat asocieri între utilizarea intensă a videoclipurilor scurte și dificultățile de atenție. Totuși, aceste rezultate nu demonstrează că TikTok îți distruge capacitatea de concentrare sau că orice utilizare are efecte negative.
Nu trebuie să renunți definitiv la videoclipurile cu pisici.
Ce poți încerca: Stabilește-ți un interval pentru scrolling, preferabil după ce termini o activitate. Poți folosi și limitele de timp disponibile în setările telefonului.
Și da, știm că butonul „Ignoră limita pentru astăzi” este foarte tentant.
5. Cele 37 de tab-uri: un muzeu al intențiilor bune
Să facem un inventar rapid al browserului tău.
Ai un tab cu un curs, două articole academice, Google Docs, Spotify, o rețetă pe care vrei să o încerci de trei luni, un magazin online și un tab deschis în 2022 pe care nu îndrăznești să-l închizi.
Fiecare tab reprezintă ceva ce ai vrut să faci, să citești, să cumperi sau să-ți amintești.
Problema apare când toate aceste opțiuni rămân permanent în fața ta și îți amintesc că mai ai încă 36 de lucruri de făcut.
Ce poți încerca: Organizează-ți tab-urile în trei categorii: „Acum”, „Mai târziu” și „Pot să închid liniștit”.
Păstrează deschise doar paginile necesare activității la care lucrezi. Restul pot merge în bookmarks.
Promitem că internetul nu dispare dacă închizi pagina cu „10 destinații de vacanță pe care trebuie să le vizitezi”.
6. Oboseala digitală: când ai stat toată ziua pe scaun, dar te simți epuizat
Ai avut o zi în care ai făcut cursuri online, ai lucrat la un proiect, ai răspuns la zeci de mesaje și ai urmărit câteva videoclipuri.
Fizic, nu ai alergat un maraton. Mental, însă, parcă ai participat la trei.
Oboseala digitală poate apărea atunci când petreci mult timp în fața ecranelor, alternezi între numeroase sarcini și ești expus constant la informații și întreruperi.
Se poate manifesta prin dificultăți de concentrare, iritabilitate, senzația de suprasolicitare sau oboseală oculară.
Și partea ironică? Uneori, după o zi întreagă în fața laptopului, decidem să ne relaxăm tot în fața unui ecran.
Ce poți încerca: Introdu pauze reale în programul tău. Ridică-te, plimbă-te, bea apă sau privește câteva minute pe fereastră.
Nu trebuie să transformi fiecare pauză într-o nouă activitate digitală.
7. Când procrastinarea vine îmbrăcată în productivitate
Te-ai așezat să înveți și ai realizat că ai nevoie de un sistem mai bun de organizare.
Așa că începi să cauți aplicații.
Descoperi Notion. Creezi un dashboard. Alegi culori, iconițe și fonturi. Cauți tutoriale. Îți faci un calendar cu toate examenele.
Trei ore mai târziu, ai cel mai frumos sistem de organizare din istoria facultății.
Nu ai învățat nimic, dar măcar deadline-urile sunt roz pastel.
Instrumentele de productivitate pot fi foarte utile, însă organizarea excesivă poate deveni o altă formă de amânare.
Ce poți încerca: Înainte să instalezi o aplicație nouă, întreabă-te dacă ai cu adevărat nevoie de ea sau dacă încerci să amâni o activitate dificilă.
Uneori, o listă simplă cu trei lucruri de făcut este suficientă.
8. O pauză nu trebuie să însemne încă 15 minute de ecran
Să presupunem că ai învățat timp de 30 de minute și ai decis că meriți o pauză.
Deschizi TikTok.
După alte 30 de minute, te întorci la curs, dar simți că ai nevoie de încă o pauză.
Surprinzător, nu?
Pauzele sunt importante, însă nu toate formele de relaxare ne oferă aceeași senzație de odihnă. Dacă ai petrecut o oră procesând informații, s-ar putea să-ți prindă mai bine o activitate care nu presupune încă o avalanșă de stimuli.
Poți încerca să:
- Faci o plimbare scurtă, chiar și prin casă.
- Îți pregătești ceva de mâncare.
- Asculți muzică fără să verifici telefonul.
- Stai câteva minute fără să faci absolut nimic.
Da, ultima variantă este permisă.
Nu trebuie să fii productiv în fiecare secundă a zilei.
9. Cum să-ți recuperezi concentrarea fără să te muți într-o cabană fără internet
Vestea bună este că nu trebuie să renunți la tehnologie pentru a avea o relație mai echilibrată cu ea.
Poți începe cu schimbări mici.
Regula unui singur lucru: Când înveți, învață. Când te uiți la un serial, bucură-te de serial. Nu orice moment trebuie combinat cu alte trei activități.
Sesiuni scurte de concentrare: Dacă 25 de minute ți se par prea multe, începe cu 10. Important este să construiești treptat un obicei, nu să stabilești recorduri mondiale de productivitate.
Un spațiu digital mai curat: Închide tab-urile inutile, dezactivează notificările care nu contează și elimină aplicațiile pe care le deschizi automat fără să ai nevoie de ele.
Pauze fără vinovăție: Uneori, dacă nu te poți concentra, ai nevoie de odihnă, nu de încă o aplicație care să-ți spună că nu ești suficient de productiv.
Mai puțină presiune: Nu fiecare zi trebuie să fie una în care termini toate proiectele, citești 100 de pagini și îți reorganizezi viața.
Concentrarea nu înseamnă să ignori lumea din jur, ci să poți decide cărui lucru vrei să-i acorzi atenție.
Și acum, închidem tab-urile?
Trăim într-o perioadă în care avem acces la mai multă informație decât oricând. Putem învăța aproape orice, putem comunica instantaneu și putem descoperi lucruri noi în fiecare zi.
Dar faptul că avem acces permanent la toate acestea nu înseamnă că trebuie să le consumăm simultan.
Așa că data viitoare când te așezi să înveți și descoperi că ai 37 de tab-uri deschise, încearcă să-l găsești pe cel cu materia pentru examen.
Închide-le pe celelalte.
Sau măcar pe cel cu rețeta de banana bread.
P.S. Dacă ai ajuns până la finalul acestui articol fără să verifici Instagram, felicitări. Dacă nu, măcar sperăm că te-ai întors. 💙